Pasajul de la Unirii, din București, nu a fost dat în folosință anul trecut. El are o vechime destul de mare. Cu toate astea, până nu s-au apucat unii să-l cosmetizeze, el își făcea treaba fără a fi subiect de știri aproape lunar.
Probabil că ceva nu a fost gândit cum trebuie atunci când a fost făcut proiectul reabilitării pasajului, nu?
Cum singura problemă majoră apărută este aceea legată de limita de înălțime, soluția pentru a transforma acest pasaj într-unul mai sigur, este aceea de a nu ne mai juca cu centimetrii.
Dacă înainte de renovare pasajul era cu doar câțiva centimetri mai înalt și nu erau atâtea probleme (probabil că avea 3.80), după renovare, păstrându-se aceeași limită de înălțime pasajul a scăzut în înălțime și au apărut problemele deoarece a scăzut „marja de eroare”.
Dacă nu se poate găsi o soluție pentru ca pasajul să ajungă la înălțimea inițială, de ce nu se scade limita de înălțime? De ce nu se indică o limită de înălțime de 3m, cu indicatoare adevărate și limitatoare care să nu omoare oamenii în mașini?
Este atât de simplu și totuși atât de complicat într-un stat în care nimic nu merge cum trebuie!
