Ani la rând m-am străduit să prepar cafeaua perfectă în fiecare dimineață. Era metoda mea de a-i mulțumi sufletului pereche că există. Urmam un ritual adevărat pentru a-mi atinge scopul.
Metoda de preparare era simplă: adăugam în cana de 150ml: 2 lingurițe de zahăr, 2 de cafea după care puneam peste apă încinsă la aproximativ 98°C apoi mestecam bine cu o linguriță obținând un caimac ca la carte.
Nu vă închipuiți că foloseam termometrul de fiecare dată, îmi luasem un reper în funcție de felul în care se formau bulele de vapori în interiorul apei încinse.
Eram foarte mândru de cafeaua obținută până când au început să apară reproșurile:
„Vai ce dulce e! Ai avut zahăr, nu glumă!”, „Adu și tu niște zahăr căci ar ai uitat să-i pui!” sau „Nu ți-a mai ajuns cafeaua? Pare cam chioară …”
Adevărul este că apăruse rutina și devenisem neglijent în felul în care măsuram cafeaua și zahărul, mai uitam să iau ibricul cu apă de pe foc la momentul oportun sau uitam șă folosesc lingurița imediat ce opăream cafeaua.
Oricum, observasem că este destul de dificil să obții cafeaua perfectă de fiecare dată. Există destui factori care pot influența gustul cafelei:
- umiditatea și granulația zahărului
- umiditatea cafelei (trebuie să păstrezi prospețimea cafelei măcinate chiar și după ce ai desfăcut punga)
- temperatura ceștii
- duritatea apei folosite
- mărimea linguriței (târziu am observat ca unele lingurițe erau ceva mai mari decât altele)
Mult timp am evitat să iau în considerare soluția de a cumpăra o mașinărie de făcut cafea deoarece tot băusem „cafea la filtru” de la aparate diferite din diferite birouri, dar nu se ridica la înălțimea așteptărilor.
Cu câteva zile în urmă, aflându-mă într-o vizită de lucru, am fost întâmpinat cu sintagma celebră:
„Vă servesc cu o cafea, un ceai, o apă?”
Căutam în minte o formulă politicoasă de a refuza cafeaua, gândindu-mă la gustul fad al cafelelor primite de la diferite filtre de cafea, chiar dacă simțeam nevoia de a mă delecta cu licoare reconfortantă, când am observat, lângă un espressor automat Philips, o ceașcă de cafea acoperită de o spumă albă care-mi părea ireală. Instinctiv m-am sucit și am cerut o cafea cu lapte.
Așa cum era de bănuit, cafeaua avea menirea de a-mi face mai plăcută o perioadă de așteptare destul de neprevăzută.
Nu știu câtă contribuție a avut cafeaua, dar brusc am devenit destul de vorbăreț. Eram deosebit de intrigat de savoarea cafelei cu care fusesem servit și vroiam să aflu cât mai multe despre mașinăria ce purta emblema Philips.
Am început să întreb despre varietatea de cafele ce poate fi făcută de această minune a tehnicii, dacă ajustează cantitatea de cafea şi de lapte, dacă păstrează boabele proaspete mai mult timp etc.
Cred că devenisem deja prea sâcâitor cu atâtea întrebări, căci, la un moment dat, am primit dintr-o imprimantă oferta unui magazin online: magNET.ro.
Nu am apucat să studiez prea mult oferta, de fapt nu am apucat decât să observ sursa spumei ireale care acoperise cafeaua pe care tocmai o savurasem un sistem de lapte LatteGo .
Cum întâlnirea fusese destul de benefică, m-am decis să nu mai stau pe gânduri și am comandat un espressor automat Philips LatteGo Hero EP2235/40.
Odată pusă în funcțiune mașinăria, am scăpat de comentariile acide din partea soției, așa că mă pot bucura pe deplin de cafeaua care face parte în fiecare dimineață din ritualul unei zile perfecte.
Acesta articol a fost scris pentru a puncta participare la cea de a patra probă a concursului #superblog: Plăcerea cafelei și frumusețea varietății – ritualul unei zile perfecte!
Poți publica un advertorial pe blog
Află tot ceea ce trebuie să știi despre Advertorialele SEO
Publică un advertorial
Pingback: Mai face cineva cafea la ibric acasă? – La Grig
Tendintele consumului de cafea sunt in schimbare. Desi pierde teren, cafeaua la ibric inca este principalul mod de preparare la noi. Eu prefer cafeaua realizata la espressor. Este mai gustoasa si mai usor de preparat.