Trăim vremuri apocaliptice

După o pandemie în care autoritățile au luat multe măsuri absurde, debusolând speranța oamenilor, a venit vremea în care o întreagă planetă este șantajată de un singur om. Un singur om, aflat la apusul existenței sale pământene, își permite să amenințe existența civilizației umane dacă nu este lăsat să-și ducă la împlinire planurile abominabile.

Acestea sunt semne clare că civilizația umană a ajuns într-un punct de cotitură din care nu-și poate regăsi calea spre un viitor pașnic și demn fără a-l lăsa pe Mântuitorul Nostru să-și manifeste prezența Sa printre noi.

Am început să aud oameni care își spun că a venit vremea ca Iisus să coboare pe Pământ pentru a face pace. Acești oameni se înșală amarnic, cu toate că își spun „credincioși”.

Iisus este printre noi, dar noi Îl împiedicăm să se manifeste, să-Și pună amprenta asupra acțiunilor noastre. Noi îl ținem ferecat pe Mântuitor în sufletul nostru și nu vrem să-I permitem să facă Binele de care este capabil.

Dumnezeu este în fiecare dintre noi iar Iisus s-A însămânțat în inima fiecărui om încă de acum 2000 de ani, prin învățăturile pe care le-a lăsat și pe care noi ne încăpățânăm să le ignorăm sau să le răstălmăcim.

Dumnezeu și-a trimis fiul să ne dea înapoi cheia de la porțile Raiului, iar noi fie ne uităm nedumeriți la ea, fie o alungăm din calea noastră. Iubirea este cheia către porțile Raiului, iubirea de aproape, iubirea de sine și este foarte frumos menționată în Cartea Sfântă această prețioasă Învățătură: „Iubește-ți aproapele ca pe tine însuți”.

Trebuie să ne lăsăm cuprinși de sentimente mai bune: de compasiune, iertare și iubire pentru a reuși să schimbăm soarta civilizației umane.

Lasă un răspuns