În 2026, întrebarea „cât costă încălzirea cu energie electrică?” nu mai are un răspuns atât de simplu precum în urmă cu câțiva ani. Motivul este că două aparate care folosesc amândouă energie electrică pot avea costuri de exploatare de trei sau chiar patru ori diferite.
Un calorifer electric transformă aproximativ un kilowatt-oră de electricitate într-un kilowatt-oră de căldură. Un aparat de aer condiționat inverter sau o pompă de căldură poate însă produce, în condiții favorabile, 3-5 kWh de căldură folosind doar 1 kWh de electricitate.
În continuare vom compara costurile pentru radiatoare electrice, convectoare, aer condiționat, pompe de căldură, centrale pe gaze, centrale pe peleți și sobe de teracotă cu lemne.
Prețurile sunt orientative pentru România în 2026 și pot varia în funcție de furnizor, localitate, calitatea combustibilului și eficiența instalației.
🔥 Cât mă costă încălzirea?
Introdu datele locuinței și vezi o estimare orientativă a costului lunar pentru principalele sisteme de încălzire.
Radiator / convector
Aer condiționat inverter
Pompă de căldură
Centrală pe gaz
Centrală pe peleți
Sobă de teracotă
Notă: calculatorul oferă o estimare orientativă. Consumul real depinde de temperatura exterioară, temperatura dorită în casă, infiltrațiile de aer, orientarea locuinței, randamentul echipamentelor și modul de utilizare.
Cât costă 1 kWh de energie electrică în 2026?
După modificările succesive ale pieței de energie, diferențele dintre furnizori au devenit importante. În toamna anului 2026 putem găsi oferte pentru consumatorii casnici în zona de aproximativ 1,05-1,40 lei/kWh, în funcție de furnizor și zona de distribuție.
Pentru calculele din acest articol vom folosi un preț rotunjit de 1,20-1,40 lei/kWh.
Această diferență aparent mică devine foarte importantă atunci când folosim câteva mii de kilowați-oră într-o iarnă.
De exemplu, pentru 5.000 kWh consumați:
- la 1,20 lei/kWh plătim aproximativ 6.000 lei;
- la 1,40 lei/kWh plătim aproximativ 7.000 lei.
Din acest motiv, înainte de a alege sistemul de încălzire merită verificată și oferta furnizorului de energie.
Radiator electric, calorifer cu ulei sau convector – care consumă mai puțin?
Aici apare una dintre cele mai frecvente confuzii legate de încălzirea electrică.
Din punct de vedere energetic, un radiator electric, un convector, o aerotermă și un calorifer electric cu ulei au eficiențe foarte apropiate de 100%.
Cu alte cuvinte, dacă un aparat consumă 1 kWh de electricitate, aproape toată această energie ajunge în cameră sub formă de căldură.
Un calorifer cu ulei de 2.000 W nu produce în mod fundamental mai multă căldură decât un convector de 2.000 W care funcționează aceeași perioadă.
Diferențele apar mai ales la:
- viteza cu care încălzesc camera;
- modul în care distribuie căldura;
- inerția termică;
- precizia termostatului;
- confortul resimțit.
Un calorifer cu ulei continuă să degaje căldură o perioadă după oprire, dar energia respectivă a fost acumulată anterior. Nu înseamnă că produce energie gratuită.
Cât costă încălzirea cu un radiator electric?
Să luăm un radiator de 2.000 W.
Dacă funcționează efectiv 5 ore într-o zi:
2 kW × 5 ore = 10 kWh
La un tarif de 1,20-1,40 lei/kWh, costul este:
12-14 lei pe zi.
În 30 de zile putem ajunge la:
360-420 lei/lună
și aceasta pentru un singur aparat care funcționează efectiv cinci ore pe zi.
Dacă trebuie încălzită permanent o casă întreagă cu radiatoare electrice, factura poate deveni foarte mare.
Centrala electrică nu este mai economică decât caloriferele electrice
O altă confuzie frecventă este legată de centralele termice electrice.
O centrală electrică poate oferi un confort mai bun și poate distribui căldura prin radiatoarele existente, însă din punct de vedere energetic funcționează tot aproximativ la un raport de 1 kWh electricitate → 1 kWh căldură.
Prin urmare, nu trebuie confundată centrala electrică cu pompa de căldură.
Sunt două tehnologii complet diferite.
Aerul condiționat inverter – una dintre cele mai ieftine metode de încălzire electrică
Surprinzător pentru mulți proprietari, un aparat de aer condiționat modern poate fi una dintre cele mai eficiente metode de încălzire.
Motivul este simplu: aparatul nu transformă electricitatea direct în căldură, ci transferă căldura din aerul exterior în interiorul locuinței.
Practic, un aparat de aer condiționat inverter este o pompă de căldură aer-aer.
În condiții normale, pentru fiecare 1 kWh de electricitate consumată poate furniza aproximativ 3-4 kWh de căldură. Modelele performante pot depăși aceste valori în anumite condiții.
Acest raport este exprimat prin COP sau, pe întreg sezonul, prin SCOP.
Exemplu de cost
Dacă avem nevoie de 1.000 kWh de căldură într-o lună:
Un radiator electric va consuma aproximativ:
1.000 kWh electricitate.
Un aparat de aer condiționat cu un COP mediu de 3,5 va consuma:
1.000 ÷ 3,5 = aproximativ 286 kWh.
La 1,20-1,40 lei/kWh rezultă un cost de aproximativ:
343-400 lei.
Pentru aceeași cantitate de căldură, radiatoarele electrice ar costa:
1.200-1.400 lei.
Diferența este enormă.
Dar aerul condiționat are și dezavantaje
- randamentul scade atunci când afară este foarte frig;
- unitatea exterioară trebuie să intre periodic în ciclul de dezghețare;
- curentul de aer poate fi deranjant pentru unele persoane;
- o singură unitate nu încălzește uniform o casă cu multe camere;
- modelele ieftine pot deveni mai puțin eficiente la temperaturi foarte scăzute.
Cu toate acestea, într-un apartament sau într-o locuință compartimentată favorabil, un aparat inverter bun poate reduce spectaculos factura față de convectoarele electrice.
Pompa de căldură – cât costă încălzirea?
Pompele de căldură funcționează pe același principiu de bază, dar sunt proiectate pentru încălzirea întregii locuințe.
Cele mai întâlnite sunt:
- pompele de căldură aer-aer;
- pompele aer-apă;
- pompele sol-apă.
O pompă aer-apă modernă poate avea un SCOP sezonier în jurul valorii de 3-4, în funcție de model, temperaturile exterioare și temperatura agentului termic.
Aceasta înseamnă că pentru 10.000 kWh de căldură necesari într-un sezon ar putea consuma aproximativ:
2.500-3.300 kWh de energie electrică.
La 1,20-1,40 lei/kWh avem un cost orientativ de:
3.000-4.600 lei pe sezon.
Pompele sol-apă pot obține eficiențe și mai bune, deoarece temperatura solului este mai stabilă decât temperatura aerului exterior, dar investiția inițială este semnificativ mai mare.
Temperatura apei contează enorm
O pompă de căldură funcționează cel mai eficient cu instalații care folosesc temperaturi reduse:
- încălzire prin pardoseală;
- ventiloconvectoare;
- radiatoare supradimensionate.
Dacă pompa trebuie să producă permanent apă la 60-70°C pentru radiatoare vechi și mici, eficiența scade considerabil.
Încălzirea cu gaze naturale în 2026
Gazul natural rămâne unul dintre principalii concurenți ai pompelor de căldură.
Pentru comparație putem lua în calcul un preț final orientativ de aproximativ 0,32-0,40 lei/kWh de gaz, valoarea exactă depinzând de contract, distribuitor și mecanismul aplicabil în 2026.
O centrală modernă în condensare nu transformă însă integral energia gazului în căldură utilă în locuință.
În exploatarea reală putem considera orientativ o eficiență sezonieră de aproximativ 90-95%, dacă instalația este corect dimensionată și reglată.
La o eficiență de 92%, pentru a obține 10.000 kWh de căldură avem nevoie de aproximativ:
10.870 kWh de gaze.
Costul ar fi aproximativ:
3.480-4.350 lei pe sezon.
Din acest punct de vedere, o pompă de căldură bine instalată poate ajunge la costuri comparabile cu gazul sau chiar mai mici.
Gazul are însă avantajul unei investiții inițiale mai mici acolo unde branșamentul și instalația există deja.
Cât costă încălzirea pe peleți în 2026?
Peleții sunt o soluție populară mai ales în localitățile fără rețea de gaze.
În 2026, un sac de 15 kg poate costa aproximativ 29-34 lei la retail, existând diferențe considerabile în funcție de producător, sezon și cantitatea cumpărată.
Asta înseamnă aproximativ:
1,9-2,3 lei/kg.
Un kilogram de peleți de calitate poate conține în jur de 4,7-5 kWh de energie, însă centrala nu transformă integral această energie în căldură utilă.
Dacă presupunem aproximativ 4,8 kWh/kg și un randament de 85-90%, un kilogram de peleți poate furniza aproximativ 4-4,3 kWh de căldură utilă.
Costul unui kWh termic ajunge astfel orientativ la aproximativ:
0,45-0,55 lei/kWh de căldură utilă.
Pentru 10.000 kWh de căldură într-un sezon:
aproximativ 4.500-5.500 lei.
La acestea trebuie adăugate eventual transportul, energia electrică folosită de centrală și operațiunile de întreținere.
Avantajele peleților
- pot fi utilizați în zone fără gaze;
- centralele moderne pot funcționa automat;
- alimentarea este mult mai comodă decât în cazul sobei clasice;
- combustibilul poate fi cumpărat din timp.
Dezavantajele
- este necesar un spațiu de depozitare;
- prețul peleților variază sezonier;
- trebuie curățată cenușa;
- centrala are componente mecanice și electronice care necesită întreținere;
- centrala depinde și de energia electrică.
Dar încălzirea cu lemne într-o sobă de teracotă?
Soba de teracotă rămâne una dintre cele mai interesante soluții în mediul rural și în casele vechi.
Avantajul ei major este inerția termică. Masa mare de teracotă și zidărie acumulează căldură în timpul arderii și o eliberează treptat timp de mai multe ore.
O sobă bine construită poate avea un randament foarte bun pentru un sistem atât de simplu, însă rezultatul depinde enorm de:
- tipul lemnului;
- umiditatea lemnului;
- modul de ardere;
- construcția sobei;
- tirajul coșului.
Lemnul uscat este esențial. Arderea lemnului verde înseamnă că o parte importantă din energie este consumată pentru evaporarea apei.
Prețul lemnului este dificil de comparat la nivel național deoarece poate varia enorm în funcție de specie, zonă, dacă este cumpărat direct de la ocolul silvic sau din comerț, dacă este tăiat și despicat și dacă transportul este inclus.
În practică, încălzirea cu lemn poate ajunge aproximativ la 0,30-0,60 lei pentru un kWh de căldură utilă, dar intervalul este mult mai variabil decât în cazul electricității sau gazelor.
Dacă proprietarul are acces legal la lemn ieftin și bine uscat, soba de teracotă poate rămâne una dintre cele mai economice metode de încălzire.
Dacă lemnul este cumpărat scump, tăiat, despicat și transportat de la distanță, avantajul economic se reduce considerabil.
Comparație: cât costă 10.000 kWh de căldură?
Pentru a compara corect sistemele trebuie să comparăm căldura efectiv ajunsă în locuință, nu numai prețul unui kWh de combustibil.
| Sistem de încălzire | Eficiență orientativă | Cost pentru 10.000 kWh căldură utilă |
|---|---|---|
| Radiator / convector electric | aprox. 100% | 12.000-14.000 lei |
| Centrală electrică | aprox. 100% | 12.000-14.000 lei |
| Aer condiționat inverter | SCOP aproximativ 3-4 | 3.000-4.700 lei |
| Pompă de căldură aer-apă | SCOP aproximativ 3-4 | 3.000-4.700 lei |
| Pompă de căldură sol-apă | SCOP aproximativ 4+ | aprox. 2.800-3.500 lei |
| Centrală în condensare pe gaze | aprox. 90-95% | 3.500-4.400 lei |
| Centrală pe peleți | aprox. 85-90% | 4.500-5.500 lei |
| Sobă de teracotă + lemn | foarte variabil | aprox. 3.000-6.000 lei |
Valorile sunt estimative și nu includ investiția inițială, reviziile, reparațiile sau costul realizării instalației.
De ce aerul condiționat poate costa de patru ori mai puțin decât radiatorul electric?
La prima vedere pare imposibil. Ambele aparate sunt conectate la aceeași priză și folosesc aceeași electricitate.
Diferența este însă fundamentală.
Radiatorul produce căldură din electricitate.
Aerul condiționat transportă căldură.
În cazul unui radiator:
1 kWh electric → aproximativ 1 kWh termic.
În cazul unui aparat inverter:
1 kWh electric → aproximativ 3-4 kWh termici.
Acesta este motivul pentru care afirmația „încălzirea electrică este cea mai scumpă” nu este întotdeauna adevărată.
Este adevărată în cazul încălzirii electrice prin rezistență, dar nu neapărat în cazul pompelor de căldură.
Ce sistem este cel mai ieftin în 2026?
Nu există un câștigător absolut pentru toate locuințele.
Dacă analizăm numai energia consumată, fără investiția inițială, o pompă de căldură eficientă se află de obicei printre cele mai ieftine variante.
Dar investiția inițială poate fi considerabilă.
Din acest motiv, pentru un apartament sau o casă mică, un aparat de aer condiționat inverter performant poate avea unul dintre cele mai bune rapoarte între investiție și costul încălzirii.
Dacă locuința are deja gaz, o centrală în condensare rămâne o soluție foarte competitivă.
În zonele fără gaz, peleții sau lemnul pot fi soluții rezonabile, în special acolo unde combustibilul poate fi cumpărat local la un preț bun.
Cea mai importantă investiție nu este întotdeauna centrala
Indiferent ce sistem folosim, cea mai ieftină energie este energia pe care nu trebuie să o consumăm.
O casă slab izolată poate consuma de două sau chiar de trei ori mai mult decât o locuință bine izolată de aceeași dimensiune.
Înainte să investim zeci de mii de lei într-o instalație nouă merită verificate:
- izolația podului sau plafonului;
- izolația pereților exteriori;
- ferestrele și ușile;
- punțile termice;
- infiltrațiile de aer rece;
- temperatura setată în camere.
Cât contează un singur grad în plus?
Mult mai mult decât pare.
Cu cât diferența dintre temperatura interioară și cea exterioară este mai mare, cu atât pierderile de căldură cresc.
În multe locuințe, reducerea temperaturii de la 24°C la 22°C poate produce o economie vizibilă fără investiții suplimentare.
În camerele care nu sunt utilizate permanent se poate folosi o temperatură mai redusă, cu condiția să evităm apariția condensului și a mucegaiului.
Ce aș alege în funcție de situație?
Apartament fără gaz
Aș analiza în primul rând un aer condiționat inverter performant, iar radiatorul electric l-aș păstra eventual ca soluție suplimentară pentru perioadele foarte reci.
Apartament cu instalație de gaz existentă
O centrală modernă în condensare continuă să aibă sens economic, mai ales dacă investiția în instalație a fost deja făcută.
Casă bine izolată
O pompă de căldură, în special împreună cu încălzirea prin pardoseală și eventual cu panouri fotovoltaice, poate deveni una dintre cele mai interesante soluții pe termen lung.
Casă fără gaz, într-o zonă rurală
Merită comparate pompa de căldură, peleții și lemnul. Dacă lemnul este disponibil local la un preț bun, o sobă de teracotă bine construită poate continua să fie foarte economică.
O singură cameră încălzită ocazional
Un convector sau radiator electric poate avea sens deoarece investiția inițială este foarte mică. Costul pe kWh este mare, dar dacă aparatul funcționează puțin, diferența poate fi mai mică decât investiția într-un sistem complex.
Concluzie: cât costă încălzirea în 2026?
Dacă ne uităm strict la costul energiei, radiatoarele și centralele electrice clasice sunt cele mai scumpe soluții pentru încălzirea permanentă a unei locuințe.
La un tarif de aproximativ 1,20-1,40 lei/kWh, producerea a 10.000 kWh de căldură cu rezistențe electrice poate costa aproximativ 12.000-14.000 lei.
Aceeași cantitate de căldură poate ajunge orientativ la:
- 3.000-4.700 lei cu aer condiționat inverter sau pompă de căldură eficientă;
- 3.500-4.400 lei cu o centrală modernă pe gaze;
- 4.500-5.500 lei cu peleți;
- 3.000-6.000 lei cu lemn într-o sobă eficientă, în funcție în special de prețul lemnului.
Prin urmare, atunci când cineva spune că „încălzirea electrică este scumpă”, întrebarea corectă este:
Ce fel de încălzire electrică?
Un convector electric și o pompă de căldură folosesc aceeași energie din rețea, dar factura finală poate fi radical diferită.
7 sfaturi pentru a plăti mai puțin pentru încălzire
- Compară ofertele furnizorilor de energie. O diferență de numai 20 bani/kWh devine importantă la câteva mii de kWh.
- Nu cumpăra un radiator „economic” doar pe baza reclamei. Aparatele electrice cu rezistență au eficiențe foarte asemănătoare.
- Dacă încălzești mult cu electricitate, analizează un aparat inverter. Economia față de convectoare poate fi foarte mare.
- Izolează mai întâi locuința. Reducerea pierderilor termice este valabilă indiferent de combustibil.
- Folosește termostate și încălzire pe zone. Nu are sens să menții aceeași temperatură în încăperile nefolosite.
- Dacă folosești lemn, arde lemn bine uscat. Lemnul umed înseamnă consum mai mare, fum și depuneri pe coș.
- Compară costul total, nu doar combustibilul. Ia în calcul achiziția echipamentului, montajul, mentenanța și durata sa de viață.
În final, sistemul optim este cel adaptat locuinței. Pentru o cameră folosită ocazional poate câștiga banalul convector de câteva sute de lei. Pentru o casă bine izolată și încălzită permanent, o pompă de căldură poate recupera în timp o investiție mult mai mare.
Articol actualizat pentru sezonul de încălzire 2026-2027. Calculele sunt orientative; prețurile energiei și combustibililor se pot modifica, iar consumul real depinde de izolație, temperaturile exterioare și modul de utilizare al locuinței.
