Am observat de ceva vreme că oboseam grav dacă stăteam mai mult pe telefon. Apoi, în timp, diversele informații de pe ambalaje mi-au devenit inaccesibile. Unele texte reușeam să le citesc îndepărtându-le de ochi, cam pe la 50 – 60 cm, dar altele erau prea mici pentru a fi citite de la o distanță atât de mare (textele minuscule de pe etichete, cele scrise doar pentru că legislația o impunea).
Zilele trecute m-am dus la un oftalmolog și am aflat că am ceea ce bănuiam deja: presbiopie.
Încă nu sunt nevoit să port ochelarii tot timpul, nici chiar când lucrez la calculator sau când scriu. Îi port doar atunci când citesc cărți cu textul foarte mic sau când am de meșterit ceva care îmi pune vederea la încercare.
Nu este sfarsitul, orice modificare/schimbare face parte din calatoria vietii 😉