Duzina de cuvinte – Greu la deal cu boii mici!


Tot urcând pe deal după numai cinci minute oboseala îmi era mascată de un zambet meschin. Trebuie să las dracului ţigările căci deja gâfâi precum o locomotivă. Pentru a-mi reprima gândul de a-mi aprinde o ţigară a trebuit să mă pun în miscare. După alte câteva minute au început să-mi cedeze şi genunchii. Am pus mana pe teaca de unde am scos cuţitul de vânătoare cu care mi-am confecţionat ad-hoc un baston dintr-o creangă uscată aflată pe marginea potecii. Cu ajutorul său am ajuns plin de zăduf în vârful dealului. Văd în zare, la poale de munte, nedeslusit, o luminiţă. Trebuie să fie cabana, îmi zic, şi prind viteză la vale spre locul mult râvnit.
Nu ştiu dacă am deschis uşa cabenei folosindu-mă de mâner. Ştiu în schimb că nu mai mi-a păsat de faptul că patul era un pic înclinat, era cel mai bun prieten al meu!

Aceasta nu este o întâmplare reală. Este dor răspunsul la provocarea 32. Este un exerciţiu foarte util pentru dezvoltarea imaginaţiei! Ştiu că nu era obligatorie păstrare ordinii „duzinei de cuvinte”, dar aşa mi-a părut mai interesantă provocarea!

Anunțuri

22 de comentarii

Ai ceva de spus?

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s